Potrivit Codului civil, poți renunța la dreptul de proprietate, dar pentru un imobil actul se face în formă autentică, la notar, și produce efecte după înscrierea în cartea funciară. Este o decizie serioasă, cu urmări greu de reparat, așa că merită înțeleasă bine. NotarNews explică pe scurt ce presupune.
Pentru o privire de ansamblu asupra actelor care se încheie la notar, poți consulta explicațiile din ghidurile despre acte notariale, apoi reveni aici pentru detaliile acestei situații.
Ce înseamnă, de fapt, renunțarea
Renunțarea este o declarație prin care proprietarul spune, de bunăvoie, că nu mai vrea să dețină bunul. Nu seamănă cu o donație, pentru că bunul nu trece la o persoană anume, și nici cu o vânzare, pentru că nu primești nimic în schimb. După renunțare, bunul rămâne fără stăpân, iar regulile aplicabile imobilelor fără stăpân determină cine îl preia, de regulă unitatea administrativ-teritorială.
Cum se face la notar
Declarația se dă în fața notarului, care verifică identitatea, dreptul de proprietate și capacitatea ta de a dispune. Se discută și consecințele, iar actul se înscrie apoi în cartea funciară. Pregătește în prealabil:
- actul de identitate;
- actul prin care ai dobândit imobilul;
- un extras de carte funciară, care arată dacă există ipoteci, sechestre sau alte sarcini;
- acordul soțului sau al celorlalți titulari, atunci când bunul este comun ori în coproprietate;
- dovada că nu există datorii neachitate legate de imobil, dacă notarul o cere.
Ce efecte are alegerea
Cel mai important efect este pierderea definitivă a dreptului. Nu mai poți cere înapoi imobilul, nu îl mai poți vinde și nu mai poți încasa chirie de pe urma lui. Renunțarea nu șterge însă obligațiile deja născute: datoriile față de creditori, impozitele restante sau o ipotecă existentă nu dispar doar pentru că ai semnat declarația.
De asemenea, creditorii care ar fi putut urmări bunul pot contesta actul dacă ți-a diminuat în mod nejustificat patrimoniul. Din acest motiv, notarii cer atenție sporită când există litigii sau datorii.
Și soțul sau soția poate fi afectat de actul tău. Dacă imobilul face parte din bunurile comune, poate fi nevoie de acordul celuilalt soț, iar notarul va cere dovezile necesare. NotarNews recomandă să pui toate aceste detalii pe masă la prima discuție, nu în ziua semnării.
Merită știut și că renunțarea privește doar dreptul tău. Nu poți renunța în numele altor coproprietari și nu poți condiționa actul de un avantaj primit de la altcineva, pentru că atunci ar fi vorba de un alt tip de contract.
Alternative la renunțare
Dacă motivul este că imobilul te costă, dar vrei să îl poți folosi sau să rămână în familie, există variante mai blânde: vânzarea, donația către o persoană apropiată sau donația cu rezervă de uzufruct, în care păstrezi dreptul de a locui. Fiecare are efecte diferite asupra moștenirii și a taxelor, așa că merită discutată înainte de a decide.
Dacă nu poți ajunge personal la notar și te gândești la o procură, citește mai întâi precauțiile pentru procura dată unei persoane în vârstă. Pentru acte atât de importante, procura trebuie să fie specială și să respecte forma cerută pentru actul în sine.
Recomandare practică
Înainte de orice semnătură, cere o consultare la notar și discută despre alternative, despre sarcinile existente și despre efectele asupra familiei. Un act semnat în grabă este aproape imposibil de desfăcut. Explicații similare, scrise pe înțeles, găsești în NotarNews.
